Care sunt lucrurile care ne ajută să ne cunoaştem şi ce nu ne este de folos, cum putem să ne detaşăm de simţurile noastre orientate în exterior şi de intelect- aceasta este o temă în care este vorba despre practică. Acest lucru se înţelege cu adevărat prin spiritualitate.

Sant Kirpal Singh

De Sant Kirpal Singh, Sant Bani Ashram, 19 octombrie 1972


La ultimul meu discurs aici, aş dori să vă spun că un concept central în spiritualitate îl are cuvântul „Maestru„ sau „Guru„. Dacă înţelegeţi însemnătatea cuvântului „ Maestru„ sau „Guru„ , atunci înţelegeţi întreaga învăţătură a Maestrului.

Toate Scrierile sfinte pe care le avem, vorbesc de necesitatea absolută a unui Maestru, Guru sau a unui Sfânt. Acesta nu este un lucru nou. Încă din cele mai vechi timpuri, când Maeştrii au păşit pe scena lumii, această întrebare a fost considerată ca fiind foarte importantă. Guru Nanak (1469-1539) a întreprins 4 călătorii: una spre nord, în Himalaia; una spre est către Burma şi China; cea de-a treia spre sud până în Ceylon; iar cea de-a patra în direcţia vestică, spre Persia, Arabia, Ierusalim şi Egipt. Când El a ajuns în Himalaia, cei din Siddha i-au pus întrebarea: „Cine este Maestrul tău? Cine este Gurul tău?„ Bineînţeles că fiecare vrea să ştie acest lucru. El le-a răspuns: “ Shabd este Gurul meu! „  ştiţi ce înseamnă acest Shabd? Dumnezeu este Ashabd – cel fără de cuvânt , fără nume. Atunci când El s-a manifestat, a devenit Cuvântul, Shabd sau Naam. El a spus: „Gurul meu e Shabd – Puterea Divină care se manifestă este Gurul meu. Dumnezeu e Maestrul meu, iar El mă va conduce la Dumnezeul absolut.„

Guru Gobind Singh (1660 – 1708) a dat indicii referitoare la vieţile lui anterioare – doar puţini Sfinţi au făcut acest lucru. Guru Gobind Singh a fost unul dintre aceşti mari Maeştri, care a dat asemenea indicii. El a spus: “Am efectuat numeroase acte de pocăinţă, am meditat foarte mult – până la urmă mi-am dat seama că Dumnezeu era în mine. Atunci am primit indicaţia de la Dumnezeu de a merge în lume. Însă eu nu am vrut înapoi. “

Cine poate renunţa la această stare de beatitudine pentru a merge în lume? Vedeţi voi? Când Maeştrii vin, ei vin în această lume potrivit  indicaţiilor primite. Nimeni nu părăseşte un loc plin de bucurie şi fericire eternă, pentru a coborâ  pe pământ! Dar care a fost indicaţia Lui? „ Dumnezeu mi-a poruncit : ,Acum du-te , – ,De ce să mă duc? , El a spus; Am trimis deja atâţia, deşi cu toţii au dus solia mea, dar într-un final, cu toţii s-au lăsat veneraţi.„ Doar puţini Maeştri pe care i-a trimis Dumnezeu au spus: “Vin la indicaţia Tatălui meu. “ Kabir(1398 – 1518) a spus; “ Vin cu solia Domnului, El m-a trimis, ca să o dau vouă mai departe. El este totdeauna în legătură cu mine !“  Înţelegeţi? Iar Guru Gobind Singh a spus:  “M-am supus voinţei şi plăcerii Sale şi am venit aici. Ştiţi cine sunt? Eu sunt servitorul vostru, al tuturora – nimic mai mult. Sunt un om ca şi voi. Dar Dumnezeu m-a trimis pe mine.” Oamenii au spus: “Ce doreşti tu de la noi? “ –  “Veneraţi-L pe Dumnezeu şi numai pe Dumnezeu! “

Cu timpul însă, oamenii au început să-L preţuiască, căci acest lucru a devenit obişnuinţă, precum ei făcuseră cu toţi cei trimişi de Dumnezeu. Între timp ei au uitat numele Domnului. Aşa că el a rostit o atenţionare severă :  “Cine spune că eu sunt Dumnezeu, va merge în infern! “

Kabir a fost întrebat: “Cine este Gurul tău? “ El a răspuns: “ Cel ce m-a trimis este Maestrul meu, iar eu sunt sclavul Lui, cel ce îi transmite solia!“ Profetul Mohammed a spus acelaşi lucru: “Mie mi s-a dat această slujbă, eu transmit solia Lui. “ Înţelegeţi? ,Rasul, înseamnă: cel ce aduce solia Lui Dumnezeu! Şi Kabir a fost întrebat cine este Maestrul lui, iar el a spus: “ Maestrul meu este în mine, dar El trăieşte deasupra simţurilor. “

Ei sunt deci complet conştienţi. Ei au fost trimişi de Dumnezeu. Ei sunt Cuvântul care s-a întrupat. Cuvântul este în fiecare inimă, aşa ne spun ei, mai spun că noi ar trebui să-L  venerăm doar pe Dumnezeu. Să-i respectaţi pe toţi , dar să veneraţi doar unul – pe Dumnezeu.

Sarcina tuturor Maeştrilor care au venit , este de a vă lega de Dumnezeu. “Întoarceţi-vă înapoi la locul vostru de origine! “ Ei vă ajută să vă întoarceţi şi vă dau şi legătura (cu Dumnezeu). Putem să-L întâlnim pe Dumnezeu? Unde Îl putem găsi ? El se află în acelaşi corp în care trăiţi şi voi. El este puterea din voi, care domină totul. El e puterea ce conduce întregul univers. Cât de ordonat este totul în univers, nu-i aşa? Există atât de multe planete şi stele, ele se învârt pe orbită lor, fără să se ciocnească. Cât de perfect este totul sub control ! Unii oameni de ştiinţă au ajuns la concluzia că există un Creator conştient în univers.

Cine este deci un Maestru ? Dumnezeu trăieşte în fiecare, dar cel în care se manifestă, este Maestrul. Dumnezeu este în fiecare dintre noi ; El e puterea care ne ţine şi conduce, dar în noi , El nu e complet manifestat.

Ce spune deci acel Dumnezeu manifestat în El ? Care este deci sarcina Lui ? El spune : “Vă voi da viaţa eternă, iar cei cărora le-am dat-o, nu se vor pierde niciodată.“ – am citat cuvintele Domnului Isus Hristos – “ Ei nu se vor pierde niciodată, şi nicio putere nu-i poate smulge din mâinile mele.“ Ce putere! Soamiji (1818 – 1878) face de asemenea referinţă: “Asupra celor în care sădesc Naamul (Cuvântul), asupra acelora nici puterea negativă însăşi nu are de loc putere.“ Toţi Sfinţii spun acelaşi lucru.

Ce face Maestrul? Cei ce vin la El, poate că o să-l părăsească din nou, dar totuşi Maestrul nu-i va părăsi niciodată. Maestrul nostru a spus totdeauna: “El are o legătură lungă, dar atunci când El îl trage pe elev la El, totul e din nou bine. “ Voi sunteţi deci binecuvântaţi, voi sunteţi cei fericiţi, cei ce au primit aceste seminţe – prin milostenia Domnului, prin milostenia Maestrului meu. Acestea nu vor dispărea niciodată. Odată ce această Putere v-a acceptat, nu vă mai părăseşte niciodată.

Pe când am venit aici în timpul primei mele călătorii, oamenii m-au întrebat : “Când vine Hristos din nou? “ Eu le-am răspuns: “V-a părăsit El vre-o clipă?“ Avem cuvintele Lui: “Nu vă voi părăsi niciodată, nici nu vă voi pierde până la sfârşitul lumii.“ Dacă El nu ne va părăsi niciodată, atunci cum poate El să plece şi să revină din nou ? El nu ne părăseşte niciodată ! El se manifestă din când în când într-un pol uman pentru a conduce omenirea ce se află la începuturile ei. El este tot timpul prezent , totdeauna, şi acum  – căci aceasta e legătura Sa cu voi. Pentru cei ce sunt flămânzi există pâine, iar pentru cei însetaţi există apă – iar Maeştrii coboară în această lume, pentru a da această pâine şi apă a vieţii.

Primul lucru este deci , că ei nu vă părăsesc niciodată. Cei ce vin la El, care respectă poruncile Lui şi a căror dragoste predomină pentru El, nu vor ajunge niciodată în iad. Dacă ei au făcut o greşeală, El însuşi o va corecta. Când fiul vostru face ceva greşit, atunci l-aţi duce la poliţie? Ar permite un tată, ca fiul lui să fie dus de poliţie?  Mai degrabă l-ar pedepsi el însuşi.

Pentru cel ce însuşi stă sub protecţia unui asemenea Maestru, se va face totul. Această putere I s-a dat de către Dumnezeu. Maulana Rumi (Sfânt persan 1207 – 1273) spune la un moment dat: “Ei au puterea de a prinde în zborul ei şi o săgeată trimisă din cer.“ Oamenii l-au întrebat: “Ei (Maeştrii) sunt la acelaşi nivel cu Dumnezeu?“ – “Nu, nu, ei sunt fii iubiţi ai Lui. “ Fiul nu face ceea ce tatăl lui nu consimte. El dă pur şi simplu mai departe ceea ce i s-a spus. Dar indiferent ce face El, este acceptat de către Dumnezeu. Acest lucru îl spun Maeştrii când afirmă: “Eu sunt în Tată, iar Tatăl este în mine. Eu sunt în El, iar El e în mine. Eu şi cu Tatăl suntem una. Tatăl şi fiul au aceeaşi culoare.“ Eu citez diferiţi Sfinţi înţelegeţi?

Acesta este deci Maestrul. El s-a născut ca şi noi, el are ca şi noi doi ochi şi două urechi, interiorul şi exteriorul sunt aceleaşi. Dar diferenţele constau în faptul că în El s-a manifestat Cuvântul. El este Cuvântul care s-a încarnat şi trăieşte între noi. Ei îşi fac munca atâta timp cât e ziuă – citez cuvintele Lui Hristos – atâta timp cât ei trăiesc. Şi ei spun : “Noaptea, (timpul) când nu se poate lucra, vine.“ Ei se referă la următoarele: “Atâta timp cât Ei sunt pe lume, sunt lumina lumii !“  Acest lucru îl spun toţi Maeştrii. Când ei se întorc, spun: “Noi ne întoarcem înapoi la Tatăl nostru – nu staţi în calea noastră, nu protestaţi!“ Când Baba Jaimal Singh şi-a părăsit corpul fizic, El a spus: “Priviţi, mă întorc la Tatăl meu, nu spuneţi nimic pentru a încerca să mă reţineţi! “ Pe când Maestrul nostru a fost bolnav fizic, ne-am rugat Lui: “ Roagă-L pe Maestrul Tău să Te mai lase să rămâi un timp aici !“ El a spus: “ Eu nu am să –L rog acest lucru! Sunt pregătit să plec. Rugaţi-vă voi către El dacă vreţi!  “Vă mai aduceţi aminte ce a fost azi de dimineaţă ? O doamnă a spus că Maestrul meu mă aşteaptă. Veşti foarte bune, vedeţi ?

Ei (Maeştrii) ştiu exact care este munca lor : Ei fac ceea ce Dumnezeu le spune să facă. Ei nu depind de păreri exterioare, Ei îşi fac munca lor. Acesta este un aspect, înţelegeţi ?

Există Sfinţi care sunt competenţi să spună acest lucru. Un asemenea Sfânt vă va spune, că voi puteţi să primiţi o experienţă de la cel pe care El îl numeşte Unicul; dacă spunem că El este Unul, se ridică întrebarea referitoare la cel de-al doilea. Dar dacă există doi, atunci există ceva, ce este similar cu Dumnezeu. Dumnezeu însă este unic, nimic nu I se aseamănă.

Un Maestru care este Cuvântul întruchipat, dă viziunea îmbucurătoare a ceea ce este dincolo de orice aşteptare, ce este denumit prin Cuvânt, cu numele de Unicul. Ştiţi voi cât de măreţ este El ? De la Maulana Rumi ştim, ceea ce a spus Profetul Mohammed: “Dumnezeu vorbeşte: ,Eu sunt atât de mare, încât nici această lume, nici următoarea , nici unul dintre universurile create de mine nu mă pot cuprinde. Eu pătrund totul în înălţime şi adâncime, peste tot – atât de mare sunt. Dar nu e o minune : Eu trăiesc în inima unui Gurmukh. Dacă vreţi să mă căutaţi , căutaţi-mă acolo!“  Kabir spune foarte direct: “Se spune, Kabir şi Dumnezeu sunt două persoane, dar ei sunt Unul în doi şi doi în Unul. Cei ce nu pot înţelege, spun că ei sunt două persoane.“

Citiţi Scrierile sfinte! Veţi găsi întâmplări neobişnuite, lucruri minunate. Nici măcar în vis nu putem să măsurăm măreţia Maestrului. Maulana Rumi spune: “Doar cel ce poate zbura însuşi, ştie cum este acest lucru.“ Cel ce a învăţat să se ridice în lumea de dincolo, poate să vorbească de acest lucru. Poate un şoarece care fuge repede pe pământ să îşi închipuie, cum este să fie la înălţimile cele mai mari – şi totuşi există o posibilitate.

Se povesteşte că odată un şoarece a vrut să meargă în pelerinaj în Mecca. A alergat cât a putut de repede. Deasupra lui, a zburat un porumbel şi l-a întrebat : “De ce fugi aşa de repede?“ El a răspuns: “Trebuie să merg în pelerinaj în Mecca! “ Porumbelului i s-a făcut milă de şoarece şi l-a luat în ghiare – porumbeii zboară cu 70-80 mile pe oră – şi l-a dus în Mecca. Aşa ne târâm noi în lume, iar ei (Maeştrii) pot să ne ridice sufletele şi să le ducă acolo.

Cine poate să se ridice deasupra simţurilor corpului? Yoghinii au exersat câteodată sute de ani acest lucru. Puteţi să atingeţi acest lucru în cel mai scurt timp! Acesta este un dar al Maestrului. El este un om, ca şi voi, El nu spune niciodată : “Eu sunt Dumnezeu“, El spune : “El –Tatăl – este Dumnezeu.“ El este conştient : “Dumnezeu face totul.“ El ştie: “nu eu sunt cel ce acţionează.“ Dacă spunem ceva despre Maestru, putem face acest lucru doar dacă îl aducem la nivelul nostru. Dacă El dă odată Naam, atunci nici unul nu poate să fie dus de lângă El. Nici măcar Kal(puterea negativă , care ţine sub observaţie regiunile efemere) nu are puterea să îl smulgă de la El. Se spune că dacă un suflet este dus de către Maestru prin cele trei nivele, până la cel de-al patrulea se lovesc Kal şi Maya(iluzia şi dezamăgirea) în piept şi strigă : “Oh, unul a scăpat !“ Ele nu vă vor lăsa să plecaţi, înţelegeţi?

Precum v-am mai spus : Mintea este un prieten viclean, dar nu vă lasă în pace. Este ca şi în cazul oilor care sunt îngrădite,pentru ca ele să nu poată fugi, iar ciobanul are liniştea lui. Însă dacă uşa e deschisă, el e foarte atent,ca să nu-i scape nicio oaie. Dacă totuşi a evadat una pentru că uşa a fost dechisă, atunci el trimite pe cineva ca să prindă oaia şi să o aducă înapoi. Înţelegeţi?

Gândiţi-vă, Kal sau puterea negativă nu vor lăsa niciodată ca voi să evadaţi de sub influenţa ei. Puterea ei se desfăşoară peste cele trei nivele. Dacă cineva urcă prin milostenia Maestrului mai sus, atunci ea spune: “Oh, vai, acum mi-a scăpat unul!“  (Maestrul râde) Nu vă bucuraţi?

Ce este deci un Maestru ? Ce face El? Datoria Lui este ca să vă ia din corp, să vă elibereze de minte prin autoanaliză, de simţurile orientate în exterior şi de intelect şi să vă deschidă ochiul interior, pentru a putea vedea Lumina Lui Dumnezeu : “Când ochiul tău e de un fel, întregul tău corp va fi plin de Lumină!“

Ca Preşedinte al Comunităţii mondiale a religiilor m-am întâlnit cu mulţi lideri religioşi; au fost unul sau doi care prin hipnoză, mesmerism)provocarea stării de transă prin folosirea conştientă a magnetismului animal al respectivului om , pentru a se subordona voinţei altei persoane) sau care puteau influenţa radiaţia altora. Am văzut foarte puţini Yoghini care au putut să se ridice deasupra corpului. Pe când am fost în 1948 în Himalaia, am găsit doar unul singur; între timp el a murit, la vârsta de 115 ani – Raghuvacharya. Filosofia lui este într-una dintre cărţi.

Doar rar veţi găsi pe cineva, care vorbeşte despre acest lucru. Auziţi asemenea lucruri de la alţi Maeştri ? Ei vă spun: “Gândiţi-vă la Dumnezeu, aşa veţi deveni una cu El. “Dar cum? Sufletul poate deveni una cu El dacă el însuşi recunoaşte – nu la nivelul simţurilor sau prin tragerea concluziilor, ci prin adevărata autoanaliză, prin a se ridica deasupra simţurilor corpului. El(Maestrul) vă ridică pe voi prin puţină atenţie sus; acest lucru nu vă costă nimic. În El acţionează această sursă inepuizabilă. El este Cuvântul care s-a întruchipat, înţelegeţi? Cât de norocoşi vă puteţi considera!

Ce ar trebui deci să facem? El vă ajută aici. El vă ridică deasupra simţurilor corpului şi vă duce prin “poarta îngustă şi calea cea îngustă".  El vă conduce spre viaţă şi vă dă viaţă eternă ; iar când mergeţi în lumea de dincolo, El este călăuza voastră. El nu vă lasă niciodată singuri, vă duce prin toate nivelele, până când vă lasă să vă topiţi în Sat Naam – Tatăl vostru, aducându-vă aşa la o stare fără de cuvinte, care este de neînţeles, de neimaginat.

Ce îi dă celui care vine la El ? El vă ia din adâncimea otrăvii simţurilor orientate în exterior, în care voi sunteţi scufundaţi acum. El vă scoate. Voi ştiţi atunci cine sunteţi, vă cunoaşteţi pe voi înşivă : nu sunteţi corpul fizic. Veniţi în contact cu Dumnezeu, care vă supraveghează în corp. Apoi El are grijă de voi. Atunci când Domnul Dreptăţii vede că voi sunteţi sub protecţia unei asemenea puteri, ce mai poate să facă ? (Dharam Raj este denumit Domnul Dreptăţii ; el răsplăteşte şi pedepseşte după legea ; “Precum sădeşti, aşa vei recolta.“) Dacă ajungeţi sub protecţia unui asemenea Maestru, întreaga socoteală cu puterea negativă va intra în atribuţia Lui. Atunci nu mai este datoria Domnului Dreptăţii ca să se ocupe de cazul vostru!

Aceste lucruri care vă sunt explicate azi, nu sunt noi, ele se află deja în Scrierile sfinte.

Şi ce face El pe mai departe? Vă lasă să auziţi Principiul Sunetului în voi; El vă deschide ochiul interior, în aşa fel încât să vedeţi Lumina Domnului. El nu vorbeşte doar despre lumea fizică, ci despre toate cele cinci regiuni. Şi Maeştrii musulmani au vorbit despre acest lucru: “Când ne retragem atenţia de la cele şase chakre de jos şi dacă ne ridicăm deasupra, El vă dă o legătură cu sunetul, care vine din ceruri.“ Iar numele Domnului va fi dat, el se manifestă în cinci tonuri – Panch Shabdi. Acesta este deci un Maestru. El are o înfăţişare exterioară ca şi a noastră. Oamenii nu-L recunosc. Chiar şi unul din ucenicii Lui Isus nu L-a recunoscut pe acesta. Datorită lui a fost El crucificat. Deci oamenii văd un Maestru, dar nu recunosc ceea ce El de fapt este.

Cine Îl poate vedea? Cine Îl poate recunoaşte? Doar cel de care vrea El(Maestrul) să fie recunoscut sau văzut. Noi putem să vedem doar atât, cât permite El. Maestrul vostru a dat totdeauna un exemplu: când suntem elevi în şcoala elementară, învăţătorii ne dau doar atâta ştiinţă cât corespunde unei şcoli elementare. Când mergem la o şcoală mai superioară, ne învaţă în mod corespunzător. Când suntem la universitate, ne învaţă corespunzător acelui nivel. Îl puteţi recunoaşte doar atât cât Îl puteţi înţelege.

Vă pot povesti o întâmplare din viaţa mea: pe când aveam cinci sau şase ani, am văzut cum cineva a ţinut o prelegere înflăcărată. Dacă L-aţi recunoscut, sunteţi voi înşivă un Maestru: a recunoaşte un Maestru, înseamnă a fi însuşi un Maestru. Doar un Maestru poate recunoaşte valoarea unui alt Maestru, nimeni altcineva. Înţelegeţi aceste detalii, aceste lucruri mărunte pe care vi le-am prezentat? Care este datoria Maestrului la nivel uman? El nu spune : “Am venit!“, El va spune : “Dumnezeu m-a trimis!“. Dar El vă întâlneşte la nivel de oameni; în exterior arată ca şi un om.

Maeştrii vin din când în când, Ei se află tot timpul în această lume. Doar cei ce au dor de Dumnezeu, pot fi puşi în legătură cu Ei de către Dumnezeu. Căci Dumnezeul din noi cunoaşte exact direcţia în care mintea noastră tinde şi unde suntem atraşi. Dacă noi ne punem întreaga speranţă în El, atunci ce se întâmplă? Atunci El trebuie să se îngrijească de noi. Dar noi ne putem dărui Lui doar în cazuri rare. Există mulţi oameni care pot să-I dăruiască bunurile lor lumeşti; foarte puţini sunt însă cei ce lucrează pentru El cu corpul lor fizic, întreaga lor viaţă. Şi mai puţini sunt aceia care Îi dăruiesc mintea. Acest lucru e foarte rar. Trebuie deci să învăţăm să ne dăruim Lui pas cu pas, până ce I-am dat tot. Dacă cineva care vine la El face acest lucru, ce se întâmplă atunci ? Atunci el devine ceea ce El este. “Precum gândeşti, aşa devii !“ Atunci atenţia nu mai este la lucrurile exterioare, ci la sinele superior şi la El.

Aşa spune El: “Darul pe care-l primiţi de la Maestru, nu-l puteţi primi de la altcineva!“ El vi-L dă pe Dumnezeu în dar, vedeţi voi? Asta nu înseamnă că El e mai mult decât Dumnezeu, dar Dumnezeul manifestat în om vă poate da legătura cu Dumnezeu. Se spune că atunci când Dumnezeu şi cel în care El se manifestă se află în faţa ta, în faţa cui îţi vei pleca capul? Înaintea Lui Dumnezeu sau înaintea Dumnezeului din om, a Dumnezeului manifestat? Şi se spune: Închină-te prima dată înaintea Domnului care s-a manifestat în om, apoi înaintea Lui Dumnezeu! Căci dacă nu ar fi fost cel în care Dumnezeu s-a manifestat şi nu l-am fi întâlnit, atunci cum L-am fi recunoscut pe Dumnezeu? Aceasta este doar o comparaţie – este o chestie de recunoştinţă.

Dumnezeul în om nu e mai mult decât Dumnezeu. Dumnezeu e Dumnezeu. Soarele e soare şi o rază de soare e o rază de soare. Întreaga lume a luat naştere dintr-o rază, dintr-un cuvânt al Lui. Nimeni nu poate cuprinde acest lucru, sau să-l descrie în cuvinte. Dar chiar dacă înţelegem munca acestei raze, Dumnezeu e totalitatea acestor raze, toate razele pornesc din El. Cum putem deci să realizăm ce este Dumnezeu? Înţelegeţi ce doresc să spun?

Maeştrii ca şi Kabir şi Guru Nanak au spus că nu există nimeni care v-ar putea da un cadou ca şi cum este cel pe care vi-l dă Maestrul. Maestrul este unul, precum ştiţi, El este Cuvântul întruchipat. Acest pol uman nu spune niciodată : “Eu sunt cel ce acţionează.“ Căci El e un colaborator conştient al acelei puteri, care acţionează prin El. Aceasta este deci Misiunea care se dă Maeştrilor.

Într-o seară, la ora nouă sau zece, eram la Maestrul meu; Dr. Julian Johnson era şi el de faţă. Dacă lăsaţi în seama Maestrului, şi staţi pur şi simplu lângă El, vă va răspunde la multe întrebări. Dacă Îi punem întrebări, ne răspunde în funcţie de ce vrem noi să ştim. Dar dacă Îl lăsăm să facă aşa cum crede, câteodată vorbeşte despre El însuşi – cine este El, care este motivul pentru care se află aici. În acea seară, El a amintit: “Deci noi suntem trimişi de Dumnezeu, pentru a îndeplini o anume Misiune, iar când noi venim, ne aducem proprii colaboratori, pentru realizarea muncii. Iar când noi am terminat munca într-un loc, suntem trimişi în altul. “

Aşa sunt deci Maeştrii. Este o mare binecuvântare când avem un Maestru în viaţă. Şi care este criteriul unui Maestru ? El trebuie cel puţin să vă ridice din corp, să vă deschidă ochiul interior, ca să puteţi vedea Lumina Domnului şi să vă deschidă urechea interioară, ca să auziţi Curentul sunetului. Acesta este capitalul de început cu care se poate porni. Când primiţi acest lucru, primiţi a doua naştere şi treceţi prin poarta morţii şi dincolo de ea.

Cine vă poate da asemenea daruri? Chiar şi acesta este doar începutul! El nu numai că ne pune pe cale, ci ne  poate conduce şi în interior mai departe. Acestea sunt criteriile. El nu se uită cine sunteţi voi, ce fel de însemne exterioare purtaţi. El spune: “Voi sunteţi oameni. Aţi primit corpul omenesc, cel mai înalt rang al Creaţiei. Sunteţi fiinţe conştiente, trupuri însufleţite, picături din Oceanul Conştiinţei. Dumnezeu trăieşte în voi şi vă supraveghează în corp, la fel cum supraveghează întregul univers.“ Dacă vreţi să-L găsiţi, sunt valabile cuvintele Profetului Mohammed, pe care vi le-am spus mai înainte: “Sunt atât de mare, încât niciun univers, mai înalt sau mai mic, nu mă poate cuprinde, totuşi eu sălăşluiesc în inima unui ‘momin’(Gurmukh sau Dumnezeu în om).“ Cine Îl poate deci manifesta?

Dumnezeu ne-a trimis în lume, nu-i aşa? Am fost trimişi. Odată, noi am fost în braţele Domnului. Doar suntem copiii Lui, nu-i aşa? Iar dacă suntem foarte nefericiţi, când El vede că plânge copilul Lui, că se află în mare dificultate şi că suferă tare – atunci El îmbracă trup omenesc, vine aici şi ne aduce înapoi acasă. El spune : “Vino copilul meu, aici este viaţă eternă pentru tine, plină de bucurie, noroc şi pace permanentă. De ce vrei să trăieşti în asemenea mizerie în continuare?“

Voi Îl veţi găsi deci pe Dumnezeu, pe cel cu care Maestrul vă leagă. Şi unde locuieşte El? În corpul omenesc – în fiecare dintre noi. Dumnezeu nu locuieşte în temple care sunt construite de mână omenească, El locuieşte în templul creat de El în pântecele mamei. El este în voi. Corpul este adevăratul templu Divin. Cei al căror ochi interior e deschis, privesc corpul omenesc ca şi pe templul Domnului. Simbolurile manifestării Puterii Divine – Lumina şi Sunetul – se regăsesc în reproducerile corpului omenesc: ele sunt cupola – sau forma capului omenesc precum este templul hindus, sub forma frunţii precum sunt moscheele, etc. Ele au fost create pentru cei ce abea încep a-L căuta pe Dumnezeu. Ca amintire a faptului că în interiorul oamenilor se găseşte lumină şi că în el răsună sunetul.

Noi suntem cu toţii la fel – nu există nici unul  mai superior sau unul mai inferior. Ceea ce este doar simbolizat în reproduceri, este într-adevăr în voi. Acesta este cel mai de preţ lucru. Prin marele noroc aţi primit corpul omenesc, iar voi vă puteţi considera şi mai norocoşi dacă întâlniţi pe cineva care v-a dat legătura Divină în interior. Acest lucru ar trebui să-l dezvoltaţi de la zi la zi.

Din acest motiv spun Maeştrii, atunci când Ei vin (în lume), că nectarul vieţii eterne este în voi şi că el se poate păstra atunci când ne aflăm la picioarele unui Maestru. Dacă v-aţi afiliat vre-unei comunităţi, atunci aţi făcut-o doar pentru a – L recunoaşte pe Dumnezeu – pentru a veni în legătură cu această Putere, care vă ţine sub observaţie în corp şi care conduce întreg universul. Când aveţi această legătură, primiţi viaţa eternă. Primiţi-o şi trăiţi pe mai departe în comunitatea în care doriţi să trăiţi. De ce v-aţi afiliat diferitelor şcoli de gândire? Pentru a-L recunoaşte pe Dumnezeu şi nu pentru a urma obiceiuri sau pentru a purta anumite simboluri. Va fi cazul doar atunci când mergeţi în templul vostru şi când trăiţi în comunitatea voastră, vă ridicaţi şi atingeţi nivelul pe care Maestrul corespunzător l-a ţinut ca şi ţel în faţa ochilor voştri.

Dumnezeu există. Toţi oamenii sunt egali, ei au primit aceleaşi drepturi de la Dumnezeu – nimeni nu e mai presus sau mai prejos decât celălalt, precum într-o clasă de elevi la şcoală, în care învaţă oameni aparţinători diferitelor confesiuni, care îşi au diferitele caracteristici exterioare. Întreaga omenire are caracteristici exterioare diferite, obiceiuri şi altele, dar cu toţii învaţă în aceeaşi clasă – a cui? A unui Maestru, pentru a-L atinge pe Dumnezeu. El nu poartă vre-un însemn exterior anume, pe care trebuie să-l preluăm, nici nu se amestecă în treburile comunităţii voastre. “Ei vin să împlinească, nu să distrugă.“ Asta descrie ceea ce este un Maestru.

Vă puteţi imagina măcar în vis măreţia Lui? La început, când m-am dus la Maestrul meu, oamenii m-au întrebat: “Cât de mare este El? “ Eu le-am spus simplu: “Nu ştiu cât este de mare, dar ştiu că El e mult mai măreţ decât îmi pot eu imagina.“ Înţelegeţi? Cine poate înţelege chiar la început măreţia unui om în adâncimea ei? Putem înţelege doar atât cât ne-o permite El. Unii Îl confundă cu Profeţii falşi, care vin şi ei din când în când. Pe când am venit în Italia, înaintea mea fusese un Yoghin acolo, care îşi propagase învăţăturile sale. Doi bărbaţi au venit la mine şi s-au plâns de el: “Toţi Yoghinii sunt la fel, nu vrem să te ascultăm nici pe tine,“ şi multe altele. Ei au pornit de la experienţa pe care au făcut-o. Ziua următoare, pe când erau prezenţi la meditaţie, au fost recunoscători.

Cu aceasta vreau să spun : “Nu toţi sunt la fel.“ Nu toţi poartă blană de leu, dar totuşi câţiva au inimă de leu. Dacă voi veniţi la picioarele unui leu, nu trebuie să vă fie frică de niciun animal din junglă. Fericiţi sunt deci cei ce sunt conduşi la picioarele unui Maestru. De aceea se spune : “Este o mare binecuvântare ca să avem un Maestru.“ Cât de măreţ este El!

Primul lucru pe care vi-L dă un Maestru, este: El vă explică faptul că “fabrica“ corpului nostru este ţinută în funcţiune de voi. Aveţi diferite “compartimente“ în corp, exact ca şi într-o fabrică. Aceste diferite compartimente sunt văzul, auzul, simţul tactil, mirosul şi simţul gustativ. Expresia exterioară a sufletului se numeşte atenţie. Dacă vreţi să întrerupeţi activitatea într-un compartiment al fabricii, atunci întrerupeţi alimentarea lui cu energie. Prin acest lucru este întreruptă activitatea şi compartimentul nu mai lucrează. Dacă vrem să întrerupem activitatea întregii fabrici, decuplăm întrerupătorul general. La fel este şi în cazul vostru; voi însufleţiţi întregul corp. Maestrul vă arată cum vă puteţi retrage atenţia, cum puteţi întrerupe legătura către diferitele compartimente. Există zece compartimente(cinci mai mari şi cinci mai fine) : văzul cu ajutorul ochilor, auzul cu ajutorul urechilor, mirosul prin nas, simţul gustului prin limbă şi cel al pipăitului prin piele. El (Maestrul) vă poate arăta cum ne putem ridica deasupra tuturor şi cum putem rămâne acolo la punctul dintre sprâncene. Dacă aţi recunoscut : “Eu sunt cel ce pune în funcţiune toate aceste compartimente“, le puteţi folosi după bunul vostru plac; nu veţi fi traşi încoace şi încolo de către ele ca şi acum, asta este diferenţa. Acum sunteţi încă traşi de către ele. Plăcerile exterioare trag de simţurile noastre, simţurile trag mintea, iar mintea trage intelectul. Săracul suflet este cel mai supus, deşi el le dă celorlalţi puterea lui.

Primul lucru este deci, ca să vă ridicaţi prin autoanaliză deasupra corpului. Cineva a întrebat azi dimineaţă ce se înţelege prin “autoanaliză“. Nu înseamnă să ne recunoaştem prin simţuri sau tragerea concluziilor cu ajutorul intelectului. Ci înseamnă că primiţi un ajutor pentru ca să vă puteţi ridica acolo, de unde vă conduceţi toate compartimentele. Dacă ajungeţi acolo, primiţi Apa vieţii – acolo puteţi bea Nectarul vieţii. Ce se întâmplă când atingeţi această stare de fericire? Nu mai vreţi să renunţaţi la acest nectar, atunci sunteţi în stare să lucraţi la nivel prin “compartimentele“ (simţurilor), dar nu veţi fi traşi orbeşte. Aceasta este diferenţa între cineva care este împlinit, şi cineva care încă nu este, care este de abea pus pe cale.

Vedeţi, fiecare om este atras de adevăratul său izvor. Sufletul este din aceeaşi materie ca şi Dumnezeu. Dacă el este liber de toate lucrurile exterioare, atunci el vrea de la sine să meargă la Dumnezeu. Flacăra unei lumânări ce arde, e orientată totdeauna în sus, căci soarele este izvorul de lumină în această lume. Sufletul este lumina Lui Dumnezeu. Dacă ne retragem de tot în interior, sufletul nostru doreşte de la sine să meargă la Dumnezeu. Acest lucru este foarte natural. Putem să aruncăm o grămadă de lut în sus spre cer, ea va cădea totuşi pe pământ, înapoi acolo de unde provine. Dacă vă desprindeţi de toate simţurile orientate în exterior, Îl veţi vedea bineînţeles pe Dumnezeu – dacă veniţi aici (la cel de-al treilea ochi). Fiecare doreşte să meargă înapoi la locul lui de provenienţă.

Acest lucru îl dă Maestrul prima dată. El vă dă a doua naştere; El vă face să vă  naşteţi a doua oară. Acest lucru se poate realiza doar dacă ne ridicăm deasupra simţurilor corpului. Precum ne părăsim corpul în timpul morţii. Acest lucru ni-l dă El. Din acel moment, sufletul doreşte de la sine să se ridice sus. Este doar învelişul fizic, care vă trage în exterior.

Maestrul vă ajută şi aici şi în lumea de dincolo. Învăţaţii lumeşti nu vă pot ridica în cealaltă lume, ei nu pot nici măcar să vorbească despre lumea de dincolo, nemaivorbind de a putea să vă ducă acolo. El spune: “Stai la picioarele unui Maestru, care acum te poate ajuta, care are şi puterea de a te ajuta atunci când îţi părăseşti corpul.“ Prietenii şi cunoştinţele lumeşti te părăsesc la nevoie, atunci când aşteptările lor nu se împlinesc; unii vă părăsesc atunci când deveniţi săraci, alţii când sunteţi în dificultate, alţii cănd sunteţi bolnavi. Chiar şi cei ce sunt cu adevărat credincioşi, vor trebui să vă părăsească la sfârşitul vieţii. Când sunteţi pe moarte, nu vă poate ajuta nimeni; cei ce vă iubesc pot doar să spună: “O, Dumnezeule, ajută acest om !“ Dar aici vă ajută Maestrul, prin a vă învăţa cum trebuie să vă ridicaţi deasupra simţurilor corpului; prin a vă învăţa “să muriţi, pentru a putea să trăiţi“ El vă arată aceasta chiar la început. Dacă vă ridicaţi zilnic, unde rămâne teama de moarte?

“Eu mor zilnic“ a spus Paul. “Luaţi zilnic crucea asupra voastră.“ Aceasta este crucea. ( Maestrul arată asupra corpului Său). Mergeţi sus.

Acest lucru îl fac deci Maeştrii imediat la început. Vă conduc la nivelul astral şi tot aşa la nivelele mai înalte. El nu vă părăseşte până la sfârşitul lumii, iar aceasta merge mai departe, până la nivelele supracauzale şi mai departe, până la regiunile de pură conştiinţă. Locul nostru de destinaţie este foarte departe, iar noi ne târâm în corpul nostru fizic pe pământ. Guru Nanak se roagă: “Oh, Dumnezeu, Tu trăieşti în lumea de dincolo, peste toate; eu mă târăsc pe pământ. Cum pot eu să ajung la Tine? Nu ştiu care este drumul care duce la Tine. Strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce către viaţă – eu nu o cunosc.“ Mulţi oameni fac exerciţii de pocăinţă, anumite tehnici, feluri de meditaţii, dar ei nu găsesc nicio cale care să îi scoată. Omul se întreabă: “Cum se poate găsi drumul ce duce în sus?“ dar atunci când a dat greş, el se roagă: “Oh, Dumnezeule“ sau “Oh, Sfinte, Tu mergi în fiecare zi la Dumnezeu. Poţi să-I spui te rog în ce stare sunt? Eu plâng după El. Lacrimile mi se rostogolesc (de pe obraji) în jos. Aş dori să vin la Tine, însă nu ştiu care drum duce la Tine. Sunt în întuneric – mă poţi ajuta Te rog? “ Când avem nevoie de ajutor, ne adresăm cuiva, care ne poate da acest ajutor. Atunci când eu am avut nevoie de ajutor, m-am rugat: “Oh, Dumnezeule, dacă eşti undeva pe pământ, vino Te rog la mine!“ Şi El a venit la mine, prin milostenia Sa. M-am gândit că e Guru Nanak. Dumnezeu ne aude. Ce face El atunci? El trimite pe cineva, care cheamă sufletul înapoi.(Dumnezeu spune :) “Adă acest suflet înapoi la mine!“ Dacă Maestrul vine la voi, atunci să ştiţi că El e trimis de către Dumnezeu,  ca să vă aducă pe voi la locul vostru de provenienţă. Ce ar trebui să faceţi? Dacă sunteţi căsătorită, iar soţul vostru trimite pe cineva după voi, vreţi ca atunci cineva sau părinţii voştri să vă întrebe : “De ce mergi înapoi din nou ? “ Voi spuneţi simplu: “Ah, mă duc la soţul meu, el a trimis pe cineva după mine!“

Lumea spune atât de multe despre cei ce au fost puşi pe cale. Să nu vă fie frică. Este ca şi la o găină, care împreună cu ouăle ei proprii, cloceşte şi ouă de raţă. Când puii eclozează, puii de raţă bineînţeles au un alt comportament decât puii găinii. Când ajung la un lac, ei sar în apă. Găina şi puii ei strigă:“Oh, vai, vă veţi îneca!“ În realitate ei nu se îneacă, vedeţi, ei îşi urmează instinctele naturale. Dacă mergeţi la un profesor, lăsaţi oamenii să spună despre voi ce vor ei, – voi ştiţi unde vă duceţi.

Asta a fost în puţine cuvinte, ceea ce am vrut să vă spun: Care e ţelul din faţa noastră şi ce noroc avem, că am fost puşi pe cale. Acum trebuie(să depunem eforturi), vedeţi voi? Acest lucru nu vă costă nimic. Maestrul nostru a spus întotdeauna: “Ce vă costă? Una sau două ore de somn!“ În loc să dormiţi opt ore, dormiţi şase! Nu trebuie să plătiţi nimic, este un dar al naturii. Precum sunt celelalte daruri ale naturii şi acesta este gratuit.

Pe când am fost aici ultimele dăţi – şi aşa este şi în India – mi-am ţinut prelegerile gratuit: fără bilete de intrare, fără donaţii. De ce? Pentru că este un cadou al Domnului, trebuie dat gratuit mai departe. Ştiţi ce scrie în cărţile pe care le-am scris? Fără drepturi rezervate. Ştiu că este un dar al Lui Dumnezeu. Vă felicit deci, pentru ce? Pentru faptul că aţi fost puşi pe cale. Cei ce au fost puşi pe cale, nu pot pieri niciodată. Nimeni nu vă poate trage de la mâna Domnului, căci El este Cuvântul care s-a întruchipat. Întoarceţi-vă faţa pur şi simplu către El, ascultaţi indicaţiile Lui, respectaţi poruncile Lui. Asta este tot. E spre propriul vostru bine.

V-aţi adunat aici din toate colţurile ţării, şi vă puteţi considera norocoşi, căci aţi auzit ce este un Maestru. Nu v-am povestit nimic, este scris în Scrierile sfinte. Noi nu credem, până nu vedem personal. Trăiţi după acestea! Veţi vedea voi înşivă, că ceea ce e scris în Scrierile sfinte, este întru totul adevărat. Există un Sfânt pe nume Dadu. El spune: “Vorbesc despre ceea ce văd; alţii vorbesc despre ceea ce au citit sau au auzit.“ Aceasta este calea interioară. Ea este în fiecare dintre voi. Iar calea pe care aţi fost puşi, este cea mai simplă, naturală, căci aţi primit în prima zi ceva, cu ce puteţi să începeţi, nu trebuie să câştigaţi prima dată acest lucru.

Şi eu mă consider norocos: Vă văd pe toţi: pe cei ce au fost puşi pe cale şi pe cei ce doresc să vină pe această cale. Ceea ce m-ar face şi mai fericit ar fi: Trăiţi după indicaţiile Maestrului! Duceţi o viaţă neprihănită – şi acesta este adevăratul mod de viaţă. Cu cât puteţi înainta mai mult pe cale pe timpul cât trăiţi pe pământ, cu atât mai bine. În timpul vieţii voastre pe pământ, puteţi avansa mai repede decât în lumea de dincolo. Fiţi recunoscători Domnului, cel care vă dă această posibilitate.

El este Dumnezeu, cel care dă asemenea ocazii. Unicul lucru care rămâne de făcut este să trăiţi şi să faceţi ceea ce aţi fost rugaţi. Dacă sunteţi iniţiaţi şi prin acest lucru puşi pe cale dar nu trăiţi după indicaţii, ce vor spune ceilalţi dacă cădeţi pradă dorinţelor, mâniei şi altor lucruri precum ceilalţi oameni? Ce vor spune ei? Pe cine vor face răspunzător? Critica lor se va îndrepta împotriva învăţăturilor Sfinţilor. Ştiţi ce a spus Isus? “Oricine spune ceva despre fiul omului, poate fi iertat, dar cel ce vorbeşte împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat!“ Aţi citit Biblia? Dacă spuneţi ceva împotriva Duhului Sfânt care vi s-a dat, Dumnezeu nu vă va ierta. Ceea ce mai rămâne, este ca să vă ţineţi de jurnal şi să vă debarasaţi de toate imperfecţiunile. Fixaţi-vă în mod regulat un timp pentru meditaţii, avansaţi de la o zi la alta. Ajutorul va veni. Cu cât mai mult ajutor aveţi nevoie, cu atât mai mult va veni. Cu cât arde focul mai mult, cu atât mai mult oxigen vine acolo- fără ca să ne rugăm să se întâmple acest lucru. Doresc să vă spun că vă sunt recunoscător pentru oboseala voastră de a veni aici din diferite părţi ale ţării; este un loc foarte izolat, dar ca noroc, direct în natură. Natura spune mai multe decât ar putea spune cuvintele, mai multe decât cărţile. În pârâuri sunt cărţi şi discursuri în pietre.

Acesta a fost un sejur limitat în timp, limitat la câteva zile; chiar din prima zi v-am rugat să folosiţi cât mai util acest sejur aici. Acum vă reîntoarceţi cu toţii, dar să nu uitaţi ceea ce aţi învăţat. Luaţi-vă cât de mult timp se poate în viaţa voastră ocupată. Va fi în propriul vostru interes. În cazul în care există locuri de muncă vacante în serviciul public, câteodată ele se ocupă cu oameni (din propriile rânduri), care vor fi avansaţi, iar câteodată locurile de muncă se oferă public. Cu cât avansaţi în timpul vieţii voastre pământeşti, cu atât veţi fi conduşi la nivele mai înalte.

Dorinţele mele de bine sunt cu voi. Acea putere Hristică sau puterea Lui Dumnezeu – nu vă părăseşte niciodată. Rămâneţi în legătură –de aceea doresc să vă rog: rămâneţi în legătură prin corespondenţă. Ceea de aţi primit voi, este ceea ce am primit eu de la Maestrul meu. Cred că este cel mai bun lucru care există, este ceea la ce se referă toate Scrierile sfinte. Nu cred că există ceva mai suprem ca acesta, dar în cazul în care voi întâmplător găsiţi ceva ce este mai suprem – atunci nu mergeţi vă rog singuri, luaţi-mă şi pe mine cu voi ! (Râde) Nu, vedeţi, eu nu fac nicio glumă. Este vorba despre adevăr – dacă altundeva există mai multe lucruri despre adevăr, suntem gata (de a merge acolo). Dar până în prezent nu am găsit mai mult; nici Scrierile sfinte nu au pomenit de ceva ce ar fi mai suprem. Asta înseamnă să evitaţi orice propagandă. Aveţi grijă faţă de falşii Profeţi, care vin îmbrăcaţi în blană de miei.

Rămâneţi în legătură, asta e tot.

Pentru mine a fost o mare sărbătoare aici, cu voi toţi. Poate că v-a plăcut, dar eu gândesc că în primul rând mi-a plăcut mie. Asta e tot ce pot să spun. Faceţi-vă cât de mult timp puteţi, din timpul vostru zilnic. Într-un final, noi, uneori lăsăm lucrurile neimportante deoparte când vine vorba de ceva important. Acesta este cel mai important lucru. Aceasta este chestiunea voastră cea mai privată, cea mai personală. Este o atitudine greşită de a nu avea timp pentru asta. Nu, nu, acest lucru este foarte important, alte lucruri însă le-am putea eventual “arunca în coşul de gunoi“. – Ei bine, asta e în câteva cuvinte ceea ce am avut de spus.

 

 

Cookies make it easier for us to provide you with our services. With the usage of our services you permit us to use cookies.
More information Ok Decline