De Sant Kirpal Singh, transcrierea înregistrării făcute în timpul primei călătorii în lume, 27 iulie, 1955
Disponibil ca mp3www.audio.sant-kirpal-singh.org


SAWAN-SINGH-

Stimaţi domni şi doamne,

Astăzi e aniversarea zilei de naştere a unuia dintre cei mai mari Sfinţi care au vizitat pământul; la picioarele căruia am avut norocul să şed şi să mă bucur. Aniversarea naşterii unui asemenea mare om înseamnă pentru noi să păşim pe calea Adevărului, aşa cum El ne-a explicat, să urmăm învăţăturile în adevăratul lor (!) inteles şi să le transpunem în propria noastră viaţă.

Odată cineva a întrebat pe discipolul unui mare om: ”Vei scrie istoria vieţii Maestrului tău? ” El a spus: ”Da”...el ar face acest lucru. După o bucată de timp, l-au întrebat dacă a terminat de scris viaţa Maestrului său. El a răspuns că a scris foarte repede, foarte greu că a scris-o în viaţa lui practică iar că acolo mai trebuie încă scris. Cuvintele mele vor să spună că celebrarea aniversării naşterii unui mare Sfânt constă de fapt în a păşi pe urmele unui mare Maestru.

Învăţăturile pe care El le-a dat, spun în câteva cuvinte, că întreaga omenire e una. Oricum ar fi oamenii, fie ei teişti sau ateişti. Nu am timp acum să vă ofer o prelegere lungă despre viaţa Lui, dar aşa pe scurt vă spun că i-a iubit (!) in egala masura atat pe teişti cat şi pe ateişti, iar aceasta pentru ca există suflet în toţi, iar sufletul e esenţa Atotputernicului, o picătură din Oceanul vieţii. Dacă săracii ateişti nu ştiu că deasupra lor există încă ceva, acest lucru nu este vina lor...este neşansa lor. Noi ştim măcar că acolo deasupra este Dumnezeu, sursa întregii Creaţii şi a tuturor sufletelor. Deci El spune că omenirea este una...iubiţii pe toţi şi toate lucrurile vi se vor darui.

Aceasta este o (!) alta cale. Cea mai mare religie a omenirii este aceea de a considera că suntem cu toţii elevii aceleiaşi clase şi vrem să atingem ţelul nostru final. Aceasta este cea mai înaltă religie socială pe care a propovăduit-o.

În prezenţa Lui au fost uneori mii de oameni de faţă...având diferite confesiuni, culori şi culte. Au fost atâţia încât odată am făcut o socoteala (!) pentru a afla câtă sare a fost folosită în bucătărie pentru a servi masa celor prezenţi la Satsangul ţinut de El şi într-o zi, cantitatea de sare folosită a fost de mai mult de 10 maund (1 maund = cca. 82 de uncii).  Ca să vă daţi seama cât de mare era adunarea de acolo.

Deci acolo unde este lumină, vor zbura albinele. El era o sursă de blândeţe. El a fost sursa întregii spiritualităţi. El a fost sursa întregii vieţi etice. El a fost competent să ridice sufletul omului din legăturile minţii şi materiei şi să-i dea o primă experienţă în lumea de dincolo. El a ridicat omul din abisul indrias – mintea şi materia – l-a pus (!)in contact cu legătura Divină din interior, ca la sfarsit sa-L atinga pe Dumnezeu. În câteva cuvinte spus, El a fost Cel prin care Dumnezeu vorbeşte. Intotdeauna a spus că Dumnezeu este Cel care vorbeşte prin El in timp (at times). Ei dau adevărul numai dacă vor fi lasati (left)  in ei insusi (They will only give out this truth when they are left to their ownselves). Deci precum auziţi, noi nu ştim nimic despre Sfinţi, despre ce sunt Ei aflam numai atunci cand ascultam convorbirile lor personale pe care le dau din când în când si care se referă la originea lor, la cauza pentru care au venit în această lume şi misiunea pe care o îndeplinesc în lume pentru ridicarea omenirii. Ei vin pentru întreaga omenire. Pentru El nu a existat diferenţă – est sau vest, ambele i-au fost dragi – iar cei ce au şezut la picioarele Lui, au vorbit foarte frumos despre El. Oamenii care au venit din vest; Dr. Johnson, Alexander şi mulţi alţii... şi ei au şezut la picioarele Lui şi au băut din adâncul nectar al Numelui Divin şi au crescut în dimensiunile superioare.

Mulţumiri Lui Dumnezeu pentru marea binecuvântare de a trimite asemenea personalităţi în lume, care sa (!) conduca copilul omenire la El. Şi pentru atât de multe lucruri pentru care a venit în trecut iar noi am avut doar plăcerea de a sta la picioarele lui. El a fost o mare personalitate. Oare cum am putea să-L definim, să-L lăudăm? Odată pe când am fost la şcoală, i-am pus o întrebare unui misionar. L-am întrebat de ce toti ceilalti Sfinţii au primit atâtea epitete la numele lor din partea celor care li s-au adresat si de ce Hristos nu are ataşat niciun epitet. Misionarul a răspuns pe bună dreptate: ”I-ai dat oarecare epitete Lui Dumnezeu? ” I-am răspuns: ”Nu. ” El a spus: ”Cum poţi să-i defineşti pe fiii Lui Dumnezeu? ” Este doar prin elogiul pe care îl aducem lor, sub divinitatea unui om, dar ei nu sunt oameni, ei sunt nişte forţe superioare care lucrează la nivelul unui pol uman. Iar ei nu sunt altcineva decât Puterea Divină. Bineînţeles că noi nu L-am văzut pe Dumnezeu. Guru Îl precede pe Dumnezeu, căci în el, Dumnezeu este splendid in expresia Sa. Când şedem la picioarele Lui, spunem simplu că am stat la picioarele Domnului, care se află în El. Cănd mergeţi sa luati o baie la tarm, în ape puţin adânci (e vorba de marginea, tarmul oceanului), spuneţi că aţi făcut o baie în ocean. În mod similar, dacă şedeţi la picioarele unui asemenea Maestru mare, voi spuneţi că aţi şezut la picioarele Lui Dumnezeu.

Noi am avut norocul să-L fi văzut în viaţa fizică, mişcându-se în toată umilinţa  Sfinţilor...umilinţa personificată...răspândind binecuvântarea Lui peste tot în jur...asupra tuturora care au venit la picioarele Lui.

Sunteţi...excepţii la aceste binecuvântări pe care El le-a răspândit peste toţi. Mulţumesc mult tuturor şi celorlalţi domni care sunt aici, care mă cunosc după nume sau cel puţin din fotografii, care au fost trimise către ...( banda tăiată)