From the book "Morning Talks", written by Sant Kirpal Singh, 20 October, 1967
Talk available as mp3 at audio.sant-kirpal-singh.org


Maestrul acordă ajutor şi protecţie discipolului său, precum o mamă asigură comfort copilului ei. Ea îi curăţă corpul murdărit. Ea hrăneşte copilul şi îl protejează de frig sau căldură. Ea îşi sacrifică propriul comfort în favoarea copilului şi în favoarea educaţiei lui. Cu toate acestea copilul nu ştie ce face mama pentru el.Chiar şi cand ea îl poartă, este atentă să nu-i facă ceva ce i-ar putea face rău.

La fel, Maestrul îşi ia în sarcină paza discipolilor. Aceştia nu au nici o idee de ceea ce face Maestrul pentru ei, pentru că Maestrul nu face nimic la vedere. El însă ia în grija Sa pe dicipol din toate punctele de vedere: bunăstarea şi hrana sa, dezvoltarea sa. El este atent la comfortul exterior al acestor copii şi ca toate facilităţile să le fie date. Chiar efectele reacţiilor trecutului, şi orice problemă pâna la banala înţepătură a unui ac este alinată.

A avea un Maestru viu este o binecuvântare. Ca şi o mamă, el îşi sacrifică comfortul pentru binele copiilor săi. Chiar când copilul creşte şi e mofturos, mama este neliniştită ca el să nu fie cumva înfometat. Aşa şi Maestrul. Când cineva vine la Maestru, este binecuvântat. Chiar şi dacă discipolul face ceva greşit, Maestrul continuă să-l aibă în grijă, precum tatăl nu-şi uită fiul risipitor. Discipolul poate că îl va părăsi pe Maestru, dar Maestrul nu-l părăseşte niciodata pe discipol.

El umple discipolii cu propriile sale gânduri, cu propria sa viaţă. Când copilul îşi aminteşte de Maestru este pentru că Maestrul a fost cel care ne iubeşte şi îşi amintsşte de noi. Când noi ne amintim de Maestru, El îşi aminteşte de noi cu toată inima, din tot sufletul. El este totdeauna preocupat de binele discipolilor săi. El nu este corpul fizic. El este Cuvântul personificat, Cuvântul incarnat. El este peste tot. Este suficient să ne întoarcem spre interior şi vom vedea ce face El pentru noi. Şi dacă nu ne întoarcem , El tot ne poartă de grijă.

În general oamenii rămân cu noi până ei obţin ceea ce îşi doresc, apoi ne părăsesc.

Uneori oamenii ne părăsesc când noi suntem într-o situaţie grea, bolnavi, suferinzi sau ruinaţi, dar Maestrul nu ne părăseşte niciodată.

Cei care sunt foarte devotaţi părinţilor lor, vor veghea la bunăstarea lor, dar în momentul morţii nu vor mai putea face nimic. Se vor ruga ca Dumnezeu să le ia în grijă sufletul şi atât. Dar Maestrul nu ne părăseşte nici în ziua aceea. El ne însoţeşte. Un Maestru competent în viaţa aceasta este competent şi în cea de dincolo, El poate să vă ajute şi aici şi dincolo.

Este cazul unui om, al unui sătean. El cultivase pepeni, şi aceştia se copseseră. Îi pregăti pentru a fi vânduţi la piaţă, dar cum seara venise, amână munca pe a doua zi. Îşi zise: "Totul aparţine Maestrului, eu nu mă tem de nimic." Totuşi în timpul nopţii hoţii intrară în grădină. Erau 5 sau 6. Ei luară pepenii dar nu-i putură duce. Ce se întâmplă? Cinci sau şase siluete apărură cu bâte şi-i făcură să fugă.

A doua zi cultivatorul îşi găsi pepenii strânşi, gata de a fi transportaţi şi se întrebă ce se petrecuse. După 4-5 zile hoţii veniră şi-l căutară pe fermier. El îi întrebă dacă pot să-şi reproşeze ceva. Ei spuseră: "Noi suntem hoţii,este adevărat, iartă-ne!" Dar fermierul zise: "Nu eu trebuie să vă iert ci Maestrul meu."

Maestrul veghează la confortul discipolilor în toate felurile, atât în interior, cât şi în exterior. Un adevărat discipol va vedea forma radiantă a Maestrului care-l va ghida spre planurile cele mai elevate. Dacă ceva trebuie plătit, Maestrul zice: "De acord, eu îmi iau în sarcina mea aceast lucru." Dar discipolul trebuie să se istovească să descâlcească acţiunile sale din momentul în care vine la picioarele Maestrului.

Cei care au un Maestru se află în cea mai buna situaţie a lor. Dacă fierul poate rugini sau lemnul va fi ros de viermi, cei care vin la Maestru nu vor merge in infern. Ei pot reveni sub forma unui om căci sămânţa semănată în ei nu poate înflori decât într-un corp omenesc, iar ei nu pot cădea mai jos. Totuşi dacă cineva face să germineze grăuntele în această viaţă, de ce ar mai reveni?

A avea um Maestru om este o mare binecuvântare, căci ne ghidează şi în viaţa aceasta şi în cealaltă. El derulează reacţiile karmei. Să mergem spre Maestru. Maeştrii sunt sinceri. Ei spun: "Care este rostul de a merge spre Maestru, daca un om trebuie să sufere toate reacţiile trecutului?"

Dar dacă un om se refugiază lângă un leu, chiar şi şacalii vin şi urlă lânga el. Cât noroc aveţi.

Prin meditaţiile voastre vă dezvoltaţi dragostea pentru el, căci este deja în interiorul vostru şi asta datorită graţiei sale. El vă iubeşte primul, iar dragostea voastră pentru el este doar reciprocă. De ce aţi reveni în această lume? Dacă voi învăţaţi să pătrundeţi dincolo, el vă va ghida să fiţi la picioarele lui Sat Purusha.

Aşa este spus în cărţi. Maulana Rumi spunea: "Aşează-te la picioarele unui Maestru care cunoaşte această şi cealaltă lume. El îţi va acorda ajutor şi protecţie în această lume fizică şi la fel când vei trece dincolo. Toţi ceilalţi te vor părăsi,dar El nu te va părăsi.

Ce trebuie să facem acum? Doar să-i urmăm învăţăturile. Dacă voi îl iubiţi este bine, El vă iubeşte. Iubirea voastră este reciprocă. El vă va iubi mai mult dacă-i urmaţi poruncile. El vrea ca să fiţi puri.

Urmaţi evenimentele suportând Pralabdh karma . El nu va atinge această karmă căci altfel omul ar muri imediat în timpul iniţierii. Acţiunile spirituale delimitează câmpul în care voi trebuie să acţionaţi devenind părtaşi la Planul Divin. Când veţi realiza voi că El este cel care acţionează, cine va fi acolo pentru a suporta fructul reacţiilor trecutului?

Veţi găsi că a avea un Maestru viu este o mare binecuvântare pentru aici şi pentru dincolo.Noi trebuie pur şi simplu să ne ţinem de spuselor Lui.

Când sunteţi pe un vapor,  şedeţi în el, nu vă aruncaţi în râu, şi veţi fi transportat pe malul celălalt. Chiar dacă cădeţi în apă, toate eforturile vor fi făcute pentru a vă împiedica să vă înnecaţi.

Maestrul nu părăseşte pe nimeni, nici pe aceia care nu i se supun învăţăturilor. De îndată ce El a semănat grăuntele Naamului, aceasta trebuie să înflorească.

Voi veţi recolta în fiecare zi ceva nou. Nu este cu adevărat nou, este deja cunoscut. Trebuie să-i mulţumiţi lui Dumnezeu pentru această binecuvântare. El nu vă va părăsi şi chiar în ultima clipă vă va spune: "Vino aici te rog, eu sunt cu tine." Chiar daca voi vă părăsiţi acum corpul, El este cu voi.