Publicat în 1956 ca circulară a Lui Sant Kirpal Singh, a fost totdeauna lectura obligatorie pentru toţi cei ce doreau să fie iniţiaţi.  Instrucţiunea de a trimite jurnalul către Maestru a fost anulată de către Maestru în scrisoarea din 17 august 1973.


Sant-Kirpal-Singh,-Instructions

Înainte ca Maestrul viu – cunoscătorul ştiinţei Sunetului sau al Cuvântului să iniţieze pe cineva, vrea ca persoana care doreşte a fi iniţiată să respecte următoarele instrucţiuni:

I. Să cultive şi să dezvolte cele cinci virtuţi cardinale, care constituie piatra de temelie a spiritualităţii. Acestea sunt:

1. Ahimsa sau a nu răni nicio creatură vie, ba chiar mai mult, referitor la semenii noştri – să nu-i rănim nici în gând, cuvinte sau fapte. Căci porunca spune: “Nu răni nicio inimă de om, căci ea e lăcaşul Lui Dumnezeu. “ Noi trebuie să respectăm sentimentele altora şi să fim toleranţi faţă de părerile lor.

2. Satayam sau Adevărul : pentru că Dumnezeu este Adevărul, noi trebuie să practicăm Adevărul în tot ceea ce facem. Dacă Adevărul rezidează în fiecare inimă, trebuie să se manifeste în viaţă şi în acţiuni. “ Fii sincer cu tine însuţi şi aşa de sigur cum e faptul că ziua îi urmează nopţii,aşa nu veţi putea fi falşi faţă de niciun om.“ Noi trebuie să ocolim orice neadevăr, indiferent cu ce preţ. Aceasta cuprinde în afară de minciunile evidente şi duplicitatea şi nesinceritatea, supresso veri (suprimarea adevărului) şi suggestio falsi (pretinderea unui lucru fals).

3. Bramcharya sau o viaţă castă: acest lucru include abstinenţa în gând, cuvinte şi fapte. Nu avem voie să privim pe nimeni cu lăcomie şi nici să ne preocupăm în interior cu gânduri murdare, căci castitatea este viaţă, sexualitatea e  moarte. “ Dacă noi vrem să parcurgem drumul vieţii eterne, atunci trebuie să fim caşti şi în exterior şi în interior.“

4. Prem sau iubirea pentru toate creaturile şi în măsură şi mai mare pentru toţi oamenii. Nu urâţi pe nimeni. Întreaga Creaţie este opera Domnului, şi de accea trebuie să-i iubim şi să-i respectăm. „ Cel ce nu cunoaşte iubirea, nu-L cunoaşte pe Dumnezeu.„

5. Nishkam Seva sau serviciul dezinteresat către toate fiinţele care suferă şi sunt în dificultate. Dacă o parte a corpului doare, nici celelalte părţi ale corpului nu pot avea linişte. “ Serviciul înaintea propriului eu“ ar trebui să fie mottoul nostru în viaţă.

 

II. Practicarea celor trei porunci ale purităţii – în ceea ce priveşte hrana, câştigarea existenţei şi comportamentul nostru:

1. Ahar sau alimentaţia: În funcţie de ceea ce mâncăm, aşa vor fi şi trupurile noastre şi mintea noastră. “O minte sănătoasă, într-un corp sănătos“ afirmă un cunoscut dicton. Cu un mod de alimentare care nouă nu ne prieşte, nu putem să atingem nici una nici alta. O alimentaţie strict vegetariană constând din legume şi fructe proaspete şi uscate, cereale, produse lactate precum lapte, smântână, unt, brânză, iaurt, etc., este obligatorie pentru cei ce vor să cunoască Adevărul. Din acest motiv trebuie să evităm carnea, zeama de carne, peştele, carnea de pasăre, ouăle –şi tot ce conţine aceste produse, indiferent în care formă, indiferent în ce cantităţi. Fiecare acţiune are o reacţie, iar consumul de carne aduce cu sine karme noi, menţinând în acest fel roata karmei în funcţiune, căci noi trebuie să recoltăm ceea ce am semănat. Nu putem să primim trandafiri dacă semănăm mărăcini. Această interdicţie este valabilă şi pentru toate felurile de băuturi alcoolice, substanţe halucinogene, droguri sau stupefiante, căci ele ne întunecă conştiinţa şi ne fac bolnavi. “Corpul este templul Dumnezeului viu.“ Din acest motiv trebuie să-l păstrăm curat cu scrupulozitate. Fiecare candidat la iniţiere trebuie cel puţin de trei până la şase luni să încerce să respecte alimentaţia vegetariană, pentru a fi sigur că poate continua aceasta şi când el este pus pe Cale.

2. Vihar sau câştigarea existenţei: strâns legat de alimentaţie este fi felul în care ne câştigăm mijloacele de existenţă. În spiritualitate nu există scurtături. Scopul aici nu scuză mijloacele, aşa cum în alte părţi se spune şi se procedează. Câştigarea mijloacelor de existenţă cu practici murdare ne otrăveşte hrana, care este însăşi izvorul vieţii. Câştigarea existenţei în mod cinstit cu preţul sudorii frunţii este indispensabilă în această privinţă.

“ Planta vieţii“ trebuie hrănită cu apă pură, pentru ca ea să devină puternică şi sănătoasă – un instrument potrivit pentru înflorirea spiritualităţii.

3. Achar sau comportamentul : cele spuse mai sus sunt valabile şi pentru comportamentul nostru în viaţa de zi cu zi. Fiecare gând , fiecare cuvânt şi fiecare faptă, fie ea bună sau rea, lasă o impresie de neşters în minte şi va trebui  să dăm socoteală pentru ea. Din acestea rezultă importanţa gândurilor potrivite şi necesitatea atitudinii corecte, precum şi comportamentul adecvat. Toate acestea formează un gard viu în jurul plantei firave ale spiritualităţii. Detalii la acestea au fost explicate la cele cinci virtuţi de mai sus.

 

III. Satsang sau comunitatea cu Adevărul

Este deosebit de important să avem conducerea unui Maestru viu. Un Maestru este într-adevăr un Maestru şi anume în toate trei domeniile vieţii: un Guru sau un Maestru la nivel fizic, care împarte binele şi răul cu noi, care ne conduce cu iubire în toate chestiunile lumeşti şi care ne instruieşte în primul rând spiritual. Guru Dev sau forma strălucitoare a Maestrului în regiunile astrale şi cauzale, care ajută spiritul în meditaţie la fiecare nivel, iar în cealaltă lume Satguru sau Maestrul Adevărului, sau Adevărul însuşi.

Nu putem să accentuăm destul cât este de important să vizităm Satsangul sau întrunirile spirituale. Teoria stă întotdeauna înaintea practicii. Din acest motiv este foarte important ca să înţelegem învăţătura Maestrului foarte clar în toată întregimea ei, înainte de a începe cu practica spirituală. Pe Calea Spiritualităţii Maestrul este totul. El nu ne cere credinţă oarbă, dar se cere o credinţă experimentală pentru a putea începe. El subliniază accentuînd: “Nu credeţi cuvintele Maestrului până când nu aţi văzut voi înşivă Adevărul “, sau până ce nu aţi aflat măcar o parte din el.

 

IV. Spiritualitatea

Este o cale a iubirii, disciplinei şi autocontrolului. După ce la iniţiere s-a primit o experienţă de început, totul depinde de neobositele eforturi depuse cu regularitate,de punerea lor în practică cu toată seriozitatea şi smerenia, reprezentând fundamentul pe care fiecare elev trebuie să stea, şi să înnainteze pe Cale. A-L iubi pe Maestru înseamnă a respecta neapărat instrucţiunile Sale.


V. Evitarea tuturor simbolurilor şi oricăror ritualuri

Obiceiurile religioase, riturile şi ritualurile, ţinerea posturilor religioase şi veghile, pelerinajele, exerciţiile de respiraţie, etc., sunt doar paşii de pornire care ne aprind dorul de a-L căuta sau întâlni pe Dumnezeu. Dacă aţi fost puşi pe drumul care duce înapoi spre Dumnezeu, care este ştiinţa Sunetului şi a Luminii – una şi aceeaşi pentru întreaga omenire – aţi făcut cel mai bun uz din aceşti paşi începători. Cei ce urmează această ştiinţă, nu mai trebuie să se ocupe de paşii începători. Pe scurt, tot ce are de-a face cu efortul fizic aparţine de domeniul lumii fizice, în timp ce noi trebuie să ne ridicăm deasupra corpului şi a simţurilor corpului şi să intrăm în legătură cu prima manifestare a Domnului – Lumina şi Sunetul. Noi nu putem să ne închinăm Domnului cu mâinile. “ Dumnezeu este spirit şi ne putem închina Lui doar cu spiritul.“


VI. Consemnări despre comportament şi evoluţie

Fiecare om care-L caută pe Dumnezeu este îndemnat să conducă consemnări exacte şi obiective despre comportamentul zilnic pentru a-şi descoperi slăbiciunile şi pentru a le elimina, pentru a consemna evoluţia, precum şi slăbiciunile şi greutăţile din calea lui. Jurnalul condus în acest fel timp de patru luni ar trebui trimis Maestrului pentru a primi orientarea pentru mai departe. Imprimate în acest scop se pot obţine în cel mai apropiat centru.

 

VII. Cererea de iniţiere

Fiecare candidat sincer pentru ştiinţa spirituală, care poate respecta cele de mai sus şi a ţinut cont trei până la şase luni de instrucţiunile legate de alimentaţie, poate să facă printr-un formular prevăzut în acest scop, cererea pentru iniţiere. Aceasta ar trebui să fie un Curriculum Vitae scurt, să cuprindă vârsta, situaţia familiară şi altele, precum şi o fotografie. Toate cererile de iniţiere ar trebui trimise către următorul împuternicit al Maestrului, pentru aprobarea cererii. Instrucţiunile legate de iniţiere se vor da de abea atunci când Maestrul aprobă cererea. Când şi unde va avea loc iniţierea, se va comunica de către împuternicit.

 

VIII. Ruhani – Satsang sau Calea Maestrului

Ştiinţa Maestrului viu este ştiinţa cea mai veche şi cea mai perfectă, care a existat vre-odată pe lume. Este ştiinţa cea mai naturală şi cea mai uşor de urmat. Oamenii din toate categoriile pot să o practice. Nu constituie o piedică faptul că cineva este căsătorit sau că lucrează, că aparţine unei sau altei caste sau că are o anume apartenenţă religioasă, că are (anumite) convingeri sociale sau religioase, că e sărac sau că nu are anumite studii, etc.. Este o ştiinţă interioară a sufletului, care constă în unirea sufletului cu Suprasufletul. Acest lucru se realizează cu ajutorul conducerii unui expert spiritual care cunoaşte bine teoria şi practica Para Vidza sau ştiinţa lumii de dincolo şi care poate da la prima şedinţă (meditaţie) o primă experienţă spirituală. Nimic nu trebuie să acceptăm sau să credem doar aşa, pur şi simplu. Minunile, vindecările miraculoase , fenomenele (para) psihologice, clarviziunea, citirea Cronicilor Akasha şi dorinţele lumeşti trebuie să le lăsăm la o parte, căci ele sunt în mod sigur piedici în calea noastră. Toată energia ar trebui păstrată pentru dezvoltarea interioară.

Căutaţi prima dată Împărăţia Domnului şi totul vi se va da.

Acesta este Adevărul suprem, care din timpuri vechi, de la începutul Creaţiei a fost afirmat de cei înţelepţi şi de clarvăzători. El este de neschimbat şi va rămâne pururi aşa. Dumnezeu, Calea către Dumnezeu şi Omul – în – Dumnezeu nu sunt supuşi nici unei schimbări şi vor exista pururi.